𝐬𝐭𝐞𝐚𝐮𝐚. 𝐲𝐨𝐮𝐧𝐠 𝐚𝐧𝐝 𝐢𝐧𝐧𝐨𝐜𝐞𝐧𝐭 𝐝𝐚𝐲𝐬
Part II
Curatoare: 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐚 𝐂𝐫𝐨𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮
Documentație video: 𝐌𝐢𝐫𝐮𝐧𝐚 𝐌. 𝐁𝐨𝐫𝐮𝐳𝐞𝐬𝐜𝐮
Cercetare: 𝐏𝐚𝐮𝐥 𝐁𝐫𝐞𝐚𝐳𝐮, 𝐋𝐚𝐮𝐫𝐚 𝐉𝐢𝐠𝐚 𝐈𝐥𝐢𝐞𝐬𝐜𝐮
Design expoziție: 𝐀𝐧𝐝𝐫𝐞𝐢 𝐃𝐢𝐧𝐮
Producție foto: 𝐁𝐨𝐠𝐝𝐚𝐧 𝐆𝐢̂𝐫𝐛𝐨𝐯𝐚𝐧
Vernisaj: 𝐉𝐨𝐢, 𝟐𝟕 𝐧𝐨𝐢𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞, 𝟏𝟗.𝟎𝟎 – 𝟐𝟏.𝟎𝟎
27.11.2025 – 11.01.2026
𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐚𝐥 𝐓̦𝐚̆𝐫𝐚𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧, 𝐒𝐚𝐥𝐚 𝐌𝐞𝐝𝐢𝐚
Şos. Pavel D. Kiseleff 3, București (acces din Str. Monetăriei 3)
Miercuri – Vineri, 12.00 – 20.00
Sâmbătă – Duminică, 10.00 – 18.00
Intrare liberă
Expoziția se configurează în jurul Stelei de Crăciun realizate în 1968 de un grup de studenți de la secția de scenografie a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, prezentând publicului în premieră obiectul original și fotografii de la momentul respectiv, alături de mărturii ale câtorva dintre participanți, înregistrate de Miruna M. Boruzescu în 2005. Aceste materiale sunt completate de două cercetări care plasează Steaua într-un context social mai larg: instalația lui Paul Breazu discută cultura pop a tinerilor anilor ’60 dintr-o dublă perspectivă – cea a presei vremii din România și cea reflectată în diverse rapoarte interne din arhiva Radio Europa Liberă –, în timp ce contribuția Laurei Jiga Iliescu oferă o imagine mai amplă asupra tradiției colindatului cu steaua, cu ajutorul unei selecții de fotografii din Arhiva de imagine a Muzeului Național al Țăranului Român.
Pe lângă calitățile estetice de necontestat ale Stelei create de tinerii studenți, acest obiect are și puterea de a evoca spiritul unei generații care deborda de o energie ce a depășit limitele (și limitările) contextului sociopolitic local. Hibridizarea între spiritul transnațional al contraculturii anilor ’60 și politicile sistemului comunist, care descurajau în mod explicit individualismul, a produs în cazul acesta un intens etos colectiv ce își păstrează încă potențialul de a ne inspira.
Deși finalul anilor ’60 a reprezentat în România un moment de deschidere către cultura occidentală în ceea ce privește accesul la cărți, reviste, muzică sau filme de ultimă oră, posibilitățile de producție artistică nu erau similare celor din Vest. Steaua este un asamblaj fantastic din resturi de materiale astăzi considerate comune, dar la vremea respectivă percepute drept extrem de prețioase de membrii grupului, fiind colectate cu grijă pentru producția de machete, decoruri și costume. Iar dacă ceva chiar nu „se găsea”, se improviza cu anduranță, ca în cazul sutelor de mărgele făcute manual din lut, uscate și pictate în atelierul din strada Transilvaniei. Nu este de mirare că Vladimir Șetran, unul dintre profesorii apropiați grupului de studenți, a păstrat cu grijă Steaua mai bine de 50 de ani în atelierul său, iar restaurarea ei recentă a făcut posibilă revenirea ei în circuitul cultural. Intervențiile de conservare au fost realizate de către o echipă de specialiști a Muzeului Național al Țăranului Român, la inițiativa lui Radu Boruzescu, unul dintre principalii organizatori ai acțiunii din 1968.
Steaua a fost gândită încă de la început ca un obiect viu: pe de o parte era activată ingenios prin niște mecanisme cinetice rudimentare, iar pe de altă parte ea acționa ca un catalizator al relațiilor de camaraderie dintre studenți și profesori. În același timp, ea trebuie privită și ca recuzită a unui gest performativ inocent, care a ajuns să fie perceput drept o amenințare a spațiului public reglementat de autorități abuzive. Aceasta s-a întâmplat în special din cauza unei sincronizări involuntare cu o procesiune spontană a unui grup mare de studenți din diferite cămine bucureștene, o manifestație pașnică impulsionată de faptul că nu primiseră vacanță de Crăciun. Ei au colindat străzile cântând și dansând până au ajuns în Piața Universității, demonstrând o voce puternică ce ar fi putut pune în pericol sistemul, pe modelul protestelor studențești din Occident. Securitatea astfel alertată a oprit la ieșirea din blocul unde locuia profesorul Alexandru Brătășanu și colindătorii de la Arte îmbrăcați în costume haioase, întrerupându-le abrupt traseul care abia începuse. Adina Nanu, profesoara care îi însoțea, a fost dusă pentru interogatoriu la sediul Securității, iar studenții au fost lăsați să plece, regrupându-se ulterior la atelierul lui Șetran. A doua zi a urmat o ședință la facultate, în care cei implicați au fost acuzați de „instigare la misticism”, alegându-se din fericire doar cu o mustrare, fără repercusiuni ulterioare. Privind retrospectiv, putem considera că acțiunea Steaua nu a avut un pronunțat caracter religios, ea revendicându-se mai degrabă din tradiția teatrului popular al Irozilor sau Viflaimului, care, într-o manieră burlescă, ironiza sau contesta autoritățile sociale, politice și religioase ale vremii. La aproape 60 de ani de la momentul în care simplul gest de a-ți colinda profesorii era considerat subversiv, un episod „teatral” plasat la polul opus – recenta inaugurare a Catedralei Naționale – ne amintește că interferența dintre Biserică și Stat nu este cu nimic mai bună decât cea dintre Stat și Biserică.
Studenții care au participat la acțiunea Steaua în 1968: Miruna Boruzescu, Radu Boruzescu, Mihai Cismaru, Ioana Coja, Georg Coulin, Pia Damian, Anca Florescu, Suzana Florescu, Sorin Haber, Vera Micznik, Anca Niță, Marilena Șerbănescu (Panaitescu), Gina Tărășescu.
Specialiștii MNȚR care au realizat intervențiile de conservare preventivă și curativă a Stelei: Petronela Fotea, Alexandru Ene, Venus Mateescu, Cristina Marchidan, Ileana Popescu, Diana Tais.
O a doua expoziție ce are ca punct de plecare acțiunea Steaua poate fi vizitată până pe 14 decembrie 2025 la Ivan Gallery din București. Ea reunește lucrări ale unor artiști formați în anii ’60, precum Horia Bernea și Paul Neagu, sau Iulian Mereuță și Doru Covrig, cu producții noi ale artiștilor Giulia Crețulescu, Ioana Mincu și Mono Mihai, care reinterpretează din perspective contemporane Steaua și contextul social al epocii.
𝐓𝐮𝐫𝐮𝐫𝐢 𝐠𝐡𝐢𝐝𝐚𝐭𝐞 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐁𝐨𝐠𝐝𝐚𝐧 𝐁𝐚̆𝐥𝐚𝐧
Sâmbătă 29 noiembrie, 6 și 12 decembrie, ora 15.00 – Ivan Gallery & Muzeul Național al Țăranului Român
Participare gratuită prin rezervare loc aici:
https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSf-HQvMfwR_rI8HhVPEOt-K2emo-U5jqkVdB_X6Rsfy0mB_rQ/viewform
steaua. young and innocent days este un proiect conceput de 𝐌𝐢𝐫𝐮𝐧𝐚 𝐌. 𝐁𝐨𝐫𝐮𝐳𝐞𝐬𝐜𝐮 și dezvoltat în colaborare cu 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚 𝐌𝐨𝐫𝐚, 𝐏𝐚𝐮𝐥𝐚 𝐃𝐮𝐧𝐤𝐞𝐫 și 𝐏𝐚𝐮𝐥 𝐁𝐫𝐞𝐚𝐳𝐮.
Proiect cultural co-finanţat de 𝐀𝐝𝐦𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭̧𝐢𝐚 𝐅𝐨𝐧𝐝𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥 𝐍𝐚𝐭̧𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Parteneri: 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐚𝐥 𝐓̦𝐚̆𝐫𝐚𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧, 𝐓𝐞𝐚𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐂𝐨𝐦𝐞𝐝𝐢𝐞, 𝐈𝐯𝐚𝐧 𝐆𝐚𝐥𝐥𝐞𝐫𝐲, 𝐁𝐀𝐑 𝐓𝐎𝐍, 𝐋𝐢𝐠𝐚 𝐒𝐭𝐮𝐝𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐔𝐍𝐀𝐫𝐭𝐞, 𝐂𝐄𝐒𝐈 – 𝐂𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐄𝐱𝐜𝐞𝐥𝐞𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐒𝐭𝐮𝐝𝐢𝐮𝐥 𝐈𝐦𝐚𝐠𝐢𝐧𝐢𝐢, 𝐔𝐧𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐀𝐫𝐭𝐚̆ 𝐓𝐞𝐚𝐭𝐫𝐚𝐥𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐂𝐢𝐧𝐞𝐦𝐚𝐭𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐜𝐚̆ „𝐈.𝐋. 𝐂𝐚𝐫𝐚𝐠𝐢𝐚𝐥𝐞”, 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐄𝐭𝐧𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞 𝐬̦𝐢 𝐅𝐨𝐥𝐜𝐥𝐨𝐫 „𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭𝐢𝐧 𝐁𝐫𝐚̆𝐢𝐥𝐨𝐢𝐮”, 𝐄𝐥𝐞𝐜𝐭𝐫𝐨𝐦𝐮𝐫𝐞𝐬̧
Parteneri media: 𝐁𝐨𝐨𝐤𝐡𝐮𝐛, 𝐂𝐮𝐫𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚𝐥, 𝐂𝐕𝐋𝐓𝐀𝐑𝐓𝐄𝐒, 𝐇𝐚𝐩𝐩.𝐫𝐨, 𝐈𝐐𝐚𝐝𝐬, 𝐈𝐬𝐜𝐨𝐚𝐝𝐚, 𝐌𝐨𝐝𝐞𝐫𝐧𝐢𝐬𝐦, 𝐌𝐮𝐧𝐭𝐞𝐚𝐧𝐮 𝐑𝐞𝐜𝐨𝐦𝐚𝐧𝐝𝐚̆, 𝐎𝐛𝐬𝐞𝐫𝐯𝐚𝐭𝐨𝐫 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥, 𝐑𝐚𝐝𝐢𝐨 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢 𝐅𝐌, 𝐑𝐚𝐝𝐢𝐨 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥, 𝐑𝐞𝐯𝐢𝐬𝐭𝐚 𝐀𝐫𝐭𝐚, 𝐒𝐮𝐛𝐯𝐞𝐫𝐬𝐢𝐯, 𝐓𝐡𝐞 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐞, 𝐔𝐭𝐨𝐩𝐢𝐚 𝐁𝐚𝐥𝐜𝐚𝐧𝐢𝐜𝐚̆, 𝐙𝐞𝐩𝐩𝐞𝐥𝐢𝐧
Also check out other Arts events in Bucharest.
